Nivelul de oxigen din sânge (conținutul de oxigen din sângele arterial) indică nivelul de oxigen prezent în sângele care curge prin arterele corpului.Testul ABG folosește sânge extras din artere, care poate fi măsurat înainte de a pătrunde în țesuturile umane.Sângele va fi plasat într-un aparat ABG (analizor de gaze din sânge), care asigură nivelurile de oxigen din sânge sub formă de presiune parțială a oxigenului (presiune parțială de oxigen).
Hiperoxemia este de obicei detectată folosind testul ABG, care este definit ca niveluri de oxigen din sânge peste 120 mmHg.Presiunea normală a oxigenului arterial (PaO2) măsurată cu ajutorul testului de gaze din sângele arterial (ABG) este de aproximativ 75 până la 100 mmHg (75-100 mmHg).Când nivelul este sub 75 mmHg, această afecțiune este de obicei denumită hipoxemie.Nivelurile sub 60 mmHg sunt considerate foarte scăzute și indică nevoia de oxigen suplimentar.Oxigenul suplimentar este furnizat printr-un cilindru de oxigen, care este conectat la nas printr-un tub cu sau fără mască.
Care ar trebui să fie conținutul de oxigen?
Nivelurile de oxigen din sânge pot fi măsurate și cu ajutorul unui instrument numit pulsoximetru.Nivelul normal de oxigen într-un pulsoximetru este de obicei de 95% până la 100%.Mai puțin de 90% din nivelurile de oxigen din sânge sunt scăzute (hipoxemie).Hiperoxemia este de obicei detectată prin testul ABG, care este definit ca niveluri de oxigen din sânge peste 120 mmHg.Aceasta se întâmplă de obicei în spital, când pacientul este expus la presiunea ridicată a oxigenului suplimentar pentru o perioadă lungă de timp (3 până la 10 ore sau mai mult).
Ce determină scăderea nivelului de oxigen din sânge?
Nivelurile de oxigen din sânge pot scădea din cauza oricăreia dintre următoarele probleme:
Conținutul de oxigen din aer este scăzut: în zonele de mare altitudine, cum ar fi zonele muntoase, oxigenul din atmosferă este extrem de scăzut.
Capacitatea corpului uman de a absorbi oxigen este redusă: aceasta poate fi cauzată de următoarele boli pulmonare: astm bronșic, emfizem (deteriorarea pungilor de aer din plămâni), bronșită, pneumonie, pneumotorax (scurgere de aer între plămâni și peretele toracic), acut sindromul de detresă respiratorie (ARDS), edem pulmonar (datorită umflăturii pulmonare acumulate), fibroză pulmonară (cicatrici ale plămânilor), boală pulmonară interstițială (un număr mare de boli pulmonare care de obicei provoacă cicatrici progresive ale plămânilor), infecții virale, cum ar fi ca COVID-19
Alte afectiuni includ: anemie, apnee in somn (dormit in timp ce respiri temporar), fumatul
Capacitatea inimii de a furniza oxigen plămânilor este redusă: cea mai frecventă cauză este boala cardiacă congenitală (malformații cardiace la naștere).
https://www.medke.com/products/
Ora postării: 25-feb-2021